Sa nu lasam sa moara in noi simtirea romaneasca!

    Pe data de 14 Ianuarie a.c. a avut loc un moment important in viata micutei si firavei COMUNITATI ROMANESTI DIN IRLANDA. Luandu-ne soarta in maini, plecand din Biserica Ortodoxa Greaca, care a fost si este pentru noi ca o mama, avand incredere in Dumnezeu si luptand pentru o cauza dreapta si anume mentinerea identitatii noastre nationale si spirituale, in micuta si frumoasa capela a colegiului Belvedere din Dublin, istoria s-a scris sub ochii nostrii.
In prezenta corpului diplomatic a Ambasadei Romane din Dublin, a familiei Godfrey O’Donnell, careia comunitatea ii este recunoscatoare, si a unui mare numar de romani, in jur de 60 de persoane, preotul comunitatii romanesti, Parintele Calin Popovici, a oficiat prima slujba de Duminica in limba romana.

    Au fost momente care ne-au marcat si impresionat profund. Parintele Popovici, emotionat si constient de raspunderea ce i s-a incredintat, s-a daruit intru totul slujbei, iar cantaretii de la strana ne-au vrajit cu vocile lor ingeresti. In acele momente, noi, romanii, nu am fost singuri. Cu noi au fost ostasii cazuti pe campul de lupta, cu noi au fost martirii si sfintii romani, cu noi au fost cei dragi lasati acasa, cu noi au fost ingerii din ceruri. Capela devenise neincapatoare.

    Frati romani, indiferent de statutul nostru in aceasta tara, avem misiunea sfanta de a nu lasa sa moara in noi simtirea romaneasca. Huliti si batjocoriti de unii, improscati cu noroi si scuipati de altii, trebuie sa ne adunam si sa ne strangem randurile pentru a putea rezista si supravietui. Ganditi-va ca suntem pe campul de batalie si ca suntem in prima linie a “frontului”. Daca noi cadem, ingenunchem sau dezertam, cei dragi ai nostrii lasati in “spatele frontului”, cei mai slabi si neajutorati, copii si nepotii nostrii vor avea de suferit. Daca noi nu luptam acum pentru unitatea romaneasca, cu atat mai putin copii nostrii o vor face. Vor uita sa mai vorbeasca limba romana, nu vor mai simti si tresari la intonarea imnului nostru “Desteapta-te Romane!”, pentru ei Romania va fi doar un punct pierdut pe harta, fara nici o semnificatie.

    Ceea ce s-a inceput in luna Ianuarie vom lasa testament copiilor nostrii si copiilor copiilor nostri ca sa o duca mai departe si daca aceasta lucrare este venita de la Dumnezeu va fi si binecuvantata.
“Daca incercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici; dar daca este de la Dumnezeu, n-o veti putea nimici. Sa nu va pomeniti ca luptati impotriva lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 5.38-39)
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

(Romeo Gamulescu)